Activitatea economică în Agigea se desfăşoară pe mai multe planuri: activitate portuară în Portul Constanţa Sud – Agigea, trafic de mărfuri şi activitate de producţie în Zona Liberă Agigea, transport de mărfuri pe calea ferată, rutieră şi pe Canalul Dunăre Marea Neagră, industria mobilei, industrie de panificaţie, comerţ, servicii turistice etc.
     O activitate importantă desfăşurată pe teritoriul comunei Agigea este şi agricultura (cultivarea pământului şi creşterea animalelor). Se cultivă grîu, orz, orzoaică, floarea-soarelui, porumb, etc şi se cresc vaci de lapte şi oi.
Agigea este cunoscuta în întreaga țară și datorita existenței aici, pe malul mării a unei instituții medicale de prestigiu ce poartă numele fondatorului ei, prof. Univ. Dr. Vasile Climescu, ce funcționează aici din anii interbelici.
     Sanatoriul Osteoarticular Dr. Vasile Climescu este specializat în tratarea aparatului locomotor (reumatism și tuberculoză osteoarticulară).

 Prin Înaltul Decret Regal nr. 810, la 1 martie 1926 a fost înfiinţată Staţiunea Zoologică Marină de la Agigea, iar profesorul Ioan Borcea a fost nominalizat ca director al staţiunii.
     Situată pe un teren de 25 ha, pe teritoriul satului Agigea, între Marea Neagră şi lacurile Techirghiol şi Agigea – Ghiol, la 1,5 km de gara (haltă) General Ionescu şi cam la 10 km de oraşul Constanţa, Staţiunea Zoologică, izolată de litoral face azi impresia unei adevărate oaze: numeroase plantaţii de pomi alcătuiesc o insulă verde în mijlocul monotoniei nisipurilor aride. Între scopurile urmărite de această staţiune se rânduieşte mai întâi recoltarea şi cunoaşterea faunei şi florei din apele româneşti ale Mării Negre.
    Terenul staţiunii cuprinde o vegetaţie naturală de dune marine. Dunele s-au format prin depunerea nisipului adus de vânt dintr-un vechi golf amrin ocupat astăzi de lacul Agigea. Pe dune s-a colonizat o vegetaţie caracteristică. Împrejmuită şi ferită de influenţa factorului biologic (antropozoogen), ea şi-a păstrat aspectul de dună populată de o floră şi o faună specifică şi a reţinut atenţia multor naturalişti, încă de la început. Colonizarea acestor dune de vegetaţie este influenţată de înalţimea şi expoziţia lor, de mărimea granulelor de nisip, de conţinutul în săruri şi în humus.
     În anul 1939, această zonă este declarată Rezervaţie Naturală, fiind unica rezervaţie de dune nisipoase de pe litoralul românesc. Pe baza cercetărilor botanice efectuate în cadrul rezervaţiei au fost identificate peste 120 de specii de plante caracteristice litoralului mediteranean, dar şi celui atlantic şi caspic, multe dintre ele de un mare interes ştiinţific.
     Printre rarităţile floristice se întâlnesc: cuişoarele de nisip, varza de nisip, volbura, cârcelul etc. Fauna este reprezentată prin: broaşte ţestoase de uscat, călugăriţe şi diferite insecte de nisip.
     După 1989, mai exact în ziua de 28 iunie 1990, staţiunea a revenit în patrimoniul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi a primit numele ilustrului ei fondator, profesorul Ioan Borcea (1879-1936).
      Acivitatea didactică de aici a fost mult mai dezvoltată, staţiunea fiind un loc mult mai râvnit pentru practica studenţilor biologi, ecologi, biochimişti, geografi, geologi, geochimişti, piscicultori etc. În laboratoarele staţiunii au fost efectuate numeroase lucrări de licenţă şi de doctorat.
Direcţia Silvică Constanţa dispune, la Agigea, de o intensitate pepinieră, o adevărată bază producătoare de frumuseţi peisagistice. Întinsă pe o supafaţă de 48,2 hectare, pepiniera este specializată, în principal, în producerea de puieţi forestieri şi ornamentali (80%) pentru: perdele forestiere, acoperirea terenurilor degradate, realizarea plantaţii integrale), precum şi puieţi pentru noii proprietari de păduri.
     Aici poţi găsi, de asemenea, specii permanent verzi (conifere), adaptate zonei de stepă dobrogeană cu influenţe marine, şi anume: ienupăr de Virginia, tuja cu diversele sale varietăţi – pinul negru, douglas, bradul alb, molidul etc.
     Din categoria foioase cu frunze persistente ar putea fi enumerate: buxus, evonimus japonica, berberis julianae, costoneaster dameri, lanciera pileata etc.
Specii de foiase cu frunze căzătoare, pentru gardurile vii şi arborii de alei. În cadrul pepinierei a fost realizată o colecţie deosebită de trandafiri Rosalium Splendidum, ce cuprinde 32 de soiuri, iar în producţie de serie 68 de soiuri. Trandafirii au varietăţi şi nuanţe coloristice de la alb la violet, forme şi dimensiuni variate, trandafiri căţărători dispuşi în bucheţele mici, trandafiri copăcei de diverse culori: alb, galben, roz sau roşu, a căror perioadă de înflorire începe din luna mai şi ţine până în octombrie.

Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea

Pe teritoriul comunei Agigea se află un alt obiectiv de importanţă naţională: Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea. Acvatoriul portuar este conectat prin intermediul Canalului Dunăre – Marea Neagră în apropiere de Zona Liberă. În zona de acces al navelor, pe Canal, se acceptă nave cu o capacitate maximă de 5 000 tdw. Incinta 1 ocupă o suprafaţă de 19 hectare şi cuprinde spaţii de depozitare acoperite şi descoperite, deservite rutier şi feroviar; incinta 2 cu o suprafaţă de 10,3 hectare, pentru activităţi industriale şi de producţie; incinta 3, Terminalul de Containere.
     Beneficiind de existenţa infrastructurilor de transport maritim, fluvial, feriviar şi rutier care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrală, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat şi Mijlociu, prin această zonă se derulează un trafic intens de mărfuri care este favorizat şi de existenţa unei linii de Ferry-boat (transport CF) şi terminal Ro-Ro (transport auto).
     Promovarea şi dezvoltarea Zonei Libere Constanţa Sud-Agigea în vecinătatea porturilor maritime şi fluviale (Constanţa, Brăila, Galaţi şi Sulina) a fost determinată şi de creşterea deosebită a rolului României, inclusiv a sistemului său de transport, în cadrul spaţiului politic şi economic, Dunăre – Marea Neagră, ca urmare a includerii României în zona de Cooperare Economică a ţărilor riverane Mării Negre.
     Realizarea coridorului logistic trans-european Marea Neagră – Marea Nordului (pe ruta Constanţa – Rotterdam) prin Canalul Rhin – Main – Dunăre, inaugurat pe 25 spetembrie 1992, coridor de o deosebită importanţă europeană din punct de vedere economic, geografic, comercial, turidtic, strategic şi politic, are ca efecte directe integrarea europeană a zonelor traversate şi dezvoltarea puctului terminal sud – estic, deci a Portului Constanţa.
În Zona Liberă Constanţa Sud – Agigea pot fi desfăşurate o serie de activităţi cum ar fi: manipularea, depozitarea, sortarea, ambalarea, prelucrarea, asamblarea, fabricarea, marcarea, testarea, expertizarea, transportul şi expediţii interne şi internaţionale, operaţiuni de bursă, financiar – bancare, precum şi magazine de desfacere şi comercializare a produselor en gros sau en detail.
    Poziţia Zonei Libere creează posibilităţi de creştere a volumului de mărfuri tranzitate pe Canalul Dunăre – Marea Neagră.

     Mai multe detalii puteți afla din Strategia de Dezvoltare a Comunei Agigea

Comentariile sunt oprite.

Close Search Window
Sari la conținut